Cristian Rizea

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Declaraţia mea politică se referă la evenimentele din Republica Moldova.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu toţii am urmărit în ultimele zile, cu mâhnire şi indignare în acelaşi timp, cum puterea comunistă de la Chişinău încearcă să înlocuiască “podul de flori” de peste Prut cu garduri de sârmă ghimpată.

Decidenţii politici ai Republicii Moldova au recurs la gesturi inamicale nejustificate la adresa României, la fapte de ostilitate făţişă, care au culminat cu expulzarea ambasadorului ţării noastre la Chişinău şi declararea acestuia persona non grata, cu măsura de introducere a vizelor pentru cetăţenii români şi, nu în ultimul rând, cu agresarea şi izgonirea jurnaliştilor români de televiziune şi presă scrisă.

Mai mult, fără să prezinte probe, liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, continuă să împroaşte cu acuzaţii deosebit de grave, invocând implicarea unor cetăţeni şi instituţii din România în organizarea evenimentelor aşa-zis “destabilizatoare” care au avut loc săptămâna trecută la Chişinău.

Probele există, însă acestea sunt de altă natură decât ar vrea să acrediteze tovarăşul Voronin. Sunt probe evidente de încălcare gravă a drepturilor omului, de acţiuni tipice unui stat miliţienesc care reprimă cu brutalitate manifestările democratice. Probe de cruzime, de crimă chiar! În încercarea disperată de a masca dovezile incriminatoare ce ies la lumină în fiecare zi, de a reduce la tăcere victimele anchetelor de tip bolşevic, comuniştii lui Voronin acuză România, adică tocmai ţara care a deschis uşa Republicii Moldova spre Europa!

În contextul acestui tip de provocări, de care în paranteză fie spus, şcoala rusă de specialitate ar fi mândră, este de salutat poziţia Ministerului Afacerilor Externe la Bucureşti, care a apreciat drept inacceptabil ca Puterea comunistă de la Chişinău să transfere responsabilitatea pentru problemele interne din Republica Moldova pe seama României şi a cetăţenilor români.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România se află într-o situaţie delicată. Evidenţele geopolitice, relaţia specială dintre cele două state vorbitoare de aceeaşi limbă, poziţia de membru al Uniunii Europene, toate acestea obligă România la prudenţă în reacţii.

Este însă de aşteptat ca structurile europene din care facem parte să reacţioneze solidar în astfel de situaţii. Un exemplu bun este mesajul transmis săptămâna trecută de miniştrii de externe (francez, ceh şi suedez) reprezentând ţările care deţin preşedinţia Uniunii, începând din vara anului trecut şi până la sfârşitul acestui an, prin care s-a cerut Guvernului moldovean să restabilească relaţiile normale cu România.

Un alt semnal important a fost lansat de organizaţia Reporters Sans Frontieres, care a cerut responsabililor din Republica Moldova să îi elibereze imediat pe ziariştii reţinuţi şi să asigure condiţiile pentru ca presa să-şi poată desfăşura liber activitatea.

În mod salutar, reputata organizaţie profesională a ziariştilor a avertizat autorităţile din ţara vecină că stigmatizarea României şi a ziariştilor români este o strategie periculoasă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ciuda semnalelor ostile şi provocatoare emise de Puterea comunistă din Republica Moldova, România va rămâne acelaşi avocat activ în favoarea proiectelor prooccidentale pe care ţara vecină le derulează.

România va continua să aibă o abordare europeană în raporturile sale cu statul vecin. Încetul cu încetul, personajele anacronice de la Chişinău, care au rămas încremenite cu faţa spre Moscova, în vreme ce tineretul Basarabiei răspândit prin Europa se obişnuieşte cu firescul societăţii democratice, vor dispare.

Este o chestiune de timp până când mentalitatea dominantă peste Prut va fi cea fundamentată pe valorile democraţiei, pe transparenţă şi deschidere.

Închei prin a reproduce sugestivul crez al unui tânăr basarabean, Serafim Florea, care trăieşte în Marea Britanie şi care, potrivit unei informaţii de presă, spunea următoarele: “Suntem o naţiune de diasporă. Emigrăm să ne găsim un loc mai bun, un trai decent. Oamenii s-au săturat de diurnele comunismului. Dar suntem pe cale de trezire şi trebuie să ne trezim împreună. Moldova nu poate face nimic singură. Şi noi şi voi suntem acelaşi neam. Este acum ori niciodată!”

Vă mulţumesc.

Deputat Cristian Rizea – Grupul parlamenar PSD+PC

Amenajare parcari publice in apropierea spitalelor din Capitala

Doamna preşedinte, vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la amenajarea de parcări publice în apropierea spitalelor din Capitală.

La sesizarea mai multor cetăţeni din Colegiul uninominal nr. 5 Brăila, aduc în atenţia dumneavoastră o problemă gravă, cu care se confruntă tot mai des persoanele din provincie care, de nevoie, vizitează Capitala. Şi, când spun “de nevoie”, mă refer în special la acei oameni, din satele şi oraşele ţării, care vin să-şi rezolve problemele de sănătate la spitalele din Bucureşti ori să-şi viziteze rudele aflate în această nedorită situaţie.

Aceşti oameni, nevoiţi să se descurce cum pot prin traficul infernal care îi întâmpină încă de la porţile Capitalei, se confruntă, odată ajunşi la destinaţie, cu o altă aventură: găsirea unui loc de parcare în jurul spitalului. Cei care ajung să ocupe, cu chiu cu vai, un loc liber pe un colţişor de trotuar, se pot considera norocoşi. Pentru că, după cum ştiţi, parcările publice amenajate ori nu există, ori spaţiul alocat lor este insuficient. Aşadar, împovăraţi de grijile şi de suferinţele care i-au determinat să bată drumul Bucureştilor, oamenii intră pe poarta spitalului sperând ca, la întoarcere, să-şi găsească autoturismul intact. Însă, la întoarcere, stupoare! Nu mai găsesc maşina deloc! Pentru că aceasta le-a fost ridicată de municipalitate şi dusă undeva la marginea oraşului, motivul fiind parcarea ilegală.

Gândiţi-vă, stimaţi colegi deputaţi, la reacţia unui om care bate o jumătate de ţară pentru tratament la Bucureşti, iar când vrea să se întoarcă acasă vede că nu mai are cu ce să o facă! Iar după ce spaima că a fost jefuit de hoţi îi este risipită de precizările agentului de circulaţie, urmează aventura recuperării maşinii de la locul în care a fost depozitată. Cheltuiala, cu amenda inclusă, se ridică undeva la 700-800 de roni. Este o sumă colosală! Mai ales că, nu de puţine ori, aceştia sunt toţi banii pe care omul îi are în buzunar pentru tratament!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Măsura ridicării maşinilor parcate neregulamentar pe spaţiul public, aplicată în prezent în majoritatea sectoarelor Bucureştiului, este bine-venită, pentru că ajută la descongestionarea traficului, însă administraţia trebuie să se îngrijească mai întâi de identificarea şi amenajarea spaţiilor în care şoferii să îşi poată lăsa autoturismele.

În acest sens, adresez un apel primarilor Capitalei, Consiliilor Locale care au emis hotărârile privind ridicarea maşinilor, să acţioneze de urgenţă în vederea amenajării de parcaje publice, în special în zonele din apropierea spitalelor şi a instituţiilor importante. Totodată, consider că se impune diminuarea tarifelor privind ridicarea, transportul şi depozitarea autoturismelor parcate neregulamentar, pentru că fixarea lor la nivelul unui salariu minim pe economie reprezintă un act injust şi profund antisocial.

Vă mulţumesc.

Luni, 23 martie 2009, alături de delegaţia parlamentară PSD compusă din deputaţii Nicolae Bănicioiu, Oana Mizil şi Cristina Dumitrache am vizitat taberele rromilor din Roma, una din acestea fiind tabăra Candoni, care cuprinde un număr de 450 de locuitori de etnie rromă. Am luat masa în tabăra de rromi Candoni şi am purtat discuţii cu aceştia, privind situaţia în care se află în acest moment.

În urma acestor discuţii, am ajuns la concluzia că rromii sunt foarte bine organizaţi, îşi duc copiii la şcoală, caută de muncă şi nu sunt caracterizaţi de fapte antisociale. Aceştia au menţionat că mai sunt cazuri când vin din ţară diverse persoane puse pe căpătuială, se aciuează pe lângă tabără ca să înţeleagă mai bine rosturile, dar după puţin timp dau câte o lovitură şi fug, şi atunci carabinierii vin peste ei.

În altă ordine de idei, rromii au fost încântaţi că au fost vizitaţi de către parlamentarii români, semn că nu i-au uitat, mai ales în aceste momente în care tensiunea asupra românilor prezenţi în Peninsulă este ceva mai mare şi că ne-am arătat interesaţi de soarta lor.

La ora 15.00, am fost primiţi de către primarul Romei, Giani Alemano şi alte oficialităţi, alături de care se afla şi Ramona Bădescu, la sediul primăriei din Roma.

În cursul zilei de 24 martie 2009, delegaţia noastră a fost primită la ora 10.00 de către deputatul Santo Versace (fratele regretatului creator de modă Giani Versace) şi împreună am mers în Camera de Plen a Parlamentului Italian fiind primiţi cu ropote de aplauze de către parlamentarii italieni prezenţi la dezabteri. În timpul întâlnirii am purtat discuţii în legătură cu situaţia românilor din Italia, deputatul Santo Versace menţionând că vina este a lor, deoarece legile din Italia sunt permisive, motiv pentru care numărul infractorilor este foarte mare, aceştia provenind din toate ţările. În altă ordine de idei, deputatul Santo Versace a apreciat rolul pe care îl au românii în viaţa profesională, el însuşi având printre angajaţi mai mulţi muncitori români.

Astăzi am depus  jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor în Camera Deputaţilor, în şedinţă solemnă.